FEATUREDFlashback

Adevărul despre trupa “Boysonic” (30 de ani de la lansarea proiectului)

Boysonic este o formație românească care s-a înființat pe data de 22 februarie 1990 în cadrul liceului Johannes Honterus din Brașov. La început a fost o trupă de Rock & Blues avândui ca membri pe: Mihai Barb (keyboard și voce), Vali Chicomban, Ciprian Porumbescu și Claudiu Bordeanu (chitară electrică). În toamna anului 1990, Mihai susține examenul de treaptă a 2-a de liceu și ajunge la Liceul Teoretic Unirea și astfel, Boysonic devine trupa oficială a liceului Unirea iar pe o perioadă de 2 ani trupa a continuat să susțină concerte în cadrul liceului.

În 1991, formația se extinde, se alătură proiectului Rareș Rusu și Zoltan Biro (chitară bas) iar în 1993 se schimbă și stilul muzical al trupei abordând un repertoriu dance. Anul 1994 aduce și prima lansare de album, se numea MADHOUSE și se intra definitiv pe linia Euro Dance iar în proiect au mai rămas doar Mihai Barb, Vali Chicomban și Rareș Rusu. În urma semnării unui contract cu casa de discuri poloneze VIVO, Boysonic scoate al 2-lea album initulat CAN U FEEL ME și ajunge în atenția publicului românesc prin difuzarea succesivă la posturile de radio, se întâmpla în anul 1995. Numeroase formații dance, hip hop și techno au înregistrat melodii în studioul în care băieții de la Boysonic îl dețineau, aici și-au început carierele muzicale cei de la Hi-Q,Cassanova, B-clan, Why Not Girls, etc. În trupă mai rămân: Mihai Barb, Rareș Rusu și intră în locul lui Vali Chicomban, Laura Drugea. Back To RSR e numele albumului lansat în 1996 și semnează un contract pe 5 ani cu casa de discuri Cat Music – reprezentanta Sony Music în România. Numele albumului este dat de piesa “Comuniștii de azi, uteciștii de mâine”, o parodie muzicală pe ritm Rave, care a intrat în topul Romania TOP 100 și era singura piesă românească ce se afla în acel top internațional realizat de toate posturile de radio din țară. Tot în 1996 e lansat și primul videoclip “Back In RSR”, pentru că tot în acelaș an lansează cei de la trupa Scooter (UK) melodia “Back In UK”, Boysonic parodiază piesa cu o variantă proprie piesa cu o variantă autohtonă, venită din timpurile roșii.

În 1997 trupa se reorganizează și astfel Rareș Rusu părăsește și el trupa, iar în locul lui intră Roxana Ivanof, proiectul având două cântărețe și stilul abordat devine unul techno rave cu multă instrumentație. Casa de discuri propune să se mai tempereze aceste ritmuri alerte și să se schimbe direcția trupei către stilul dance ale anilor ’90. Mihai și Roxana au scos până acum 10 albume, doar 5 dintre acestea sunt ale lor, celelalte fiind produse de ei pentru diferite trupe din țară. Videoclipul piesei “Pentru Tine” a fost lansat un an mai târziu, fiind o melodie simplă considerată de Roxana ca una ce nu are nevoie de prea multe cuvinte la refren, așa ca în loc să se mai compună câteva versuri, a preferat să se cânte “Uh Nah Nah”.

Fiind o piesă ușor de reținut a plăcut enorm publicului, iar acest lucru a condus la cel mai mare succes al trupei de până atunci. Melodia a urcat uluitor în toate topurile și a apărut pe toate compilațiile de muzică lansate în 1998. A fost albumul care, peste noapte a făcut trupa cunoscută în toată România și a adus nenumărate concerte. Formula succesului fiin d verificată, Boysonic lansează în vara anului 1999 albumul “Ritmul Verii” , în care folosește din nou, în loc de cuvinte formula “Uh Nah Nah naa”.

Succesul a venit din nou, iar popularitatea trupei continua. Avea să fie ultimul proiect promovat către public, în 2000 apar divergențe între Mihai și CAT MUSIC, deoarece i se propunea să scoată un album etno dance. Anul 2000 era acel an în care maneliștii apăreau peste tot. Chiar și pe PRO TV, manelizarea României începea… În paralel cu Boysonicul, Mihai a înființat și trupa MBX (după numele studioului), cu care a reușit să scoată 3 albume lansate la case de discuri din București printre care chiar și Electrocord.

În 2001, Mihai înființează Boysonic Music Producțion și lansează prin propria casă de discuri (BMP) albumul “Cel Mai Bun”. Așa cum spune ți titlul piesei, a fost albumul care sărbătorea cei 10 ani de activitate printr-un material muzical de excepție, atât tehnic cât și orchestral. Fiecare piesă de pe album a fost tratată cu maximă seriozitate și nimic a fost lăsat la voia întâmplării. În locul Roxanei, vine Alina Sârbu, aceasta o să fie și ultima formulă a trupei. Din cauza lipsei de promovare substanțială și cu o piață tot mai invadată de subcultura manelistă, trupa își suspendă activitatea și fiecare se focusează asupra job-ului.

Alina își continuă cariera în arhitectură, iar Mihai înființează Omega Studio cu activitate de producție publicitară, continuând astfel cariera de producător începută la Radio 1 Brașov, unde a fost director de producție între anii 1996-2003. Aceasta a fost o mică istorie a trupei românești Boysonic cu ocazia aniversării a 30 de ani de la înființare. Dacă va plăcut acest documentar, vă rog să ne precizați în comentarii ce amintiri aveți legat de acest subiect?




Lasă un răspuns